Dragii nostri adolescenti minunati

 

           

            Sub acest titlu voi actualiza, cat de des posibil, informatii despre etapa cea mai tulburatoare a cresterii si dezvoltarii, ADOLESCENTA, in conditiile de azi, complet aiuritoare ale civilizatiei umane si in contextul nostru regional.

            Sper din tot sufletul sa fie de folos triadei: parinte, profesor, ADOLESCENT pentru a da o sansa cat mai buna in viata, celor pe care ii iubim cel mai mult: frumosii nostri adolescenti.           

            Pagina va contine:

  • link-uri catre articole, carti etc. pe aceasta tematica
  • citate din materiale de referinta
  • unele comentarii personale sau de la alte persoane interesate ori chiar specializate pe acest subiect
  • date concrete, etc.

 

 

«Definitii ale adolescentei

 

Despre adolescenta s-a scris foarte mult, fara a se gasi insa explicatii satisfacatoare pentru toate intrebarile si problemele caracteristice acestei varste. Adolescenaa este cu siguranta o etapa a schimbarilor, iar parcurgerea lucrarilor care abordeaza aceasta problematica arata ca nici o alta varsta nu a fost caracterizata prin atatea atribute, epitete si metafore.

 

J.J.Rousseau numeste aceasta etapa „varsta ratiunii” dar si „revolutie furtunoasa”, „a doua nastere” (s.n); pentru Stanley Hall este „furtuna si stress”, pentru Schopenhauer este„vremea nelinistii” iar pentru Mihai Ralea este „timpul in care luam Universul prea in serios”. In alte texte vom gasi metafore precum: „varsta de aur”, „varsta ingrata”, „varsta marilor elanuri”, „varsta dramei”, „varsta crizelor”, „a anxietatii”, „a nesigurantei”, „a insatisfactiei”, „varsta integrarii sociale” (s.n), „varsta contestatiei”, „varsta marginalitatii”, „a subculturii” etc.»

(http://www.scribd.com/doc/55004321/CARACTERIZAREA-ADOLESCENTEI-1  12 dec. 2013)

 

Eu as defini ADOLESCENTA drept perioada “nasterii” (a se citi “formarii”) TULBURATOARE ca adult.

 

Despre conditiile AIURITOARE ale civilizatiei noaste actuale,

citate din De ce copiii din zilele noastre sunt mai agitati decat cei din trecut?

«Educatia trece printr-o criza fara precedent in istorie. Elevii se simt dati la o parte, nu se concentreaza, nu au placerea de a invata si sunt agitati. A cui e vina? A elevilor, sau a parintilor? Nici a unora, nici a celorlalti. Cauzele sunt mai profunde.

Principalele cauze sunt produsul sistemului social care a stimulat, intr-un mod inspaimantator, fenomenele care construiesc gandurile, scrie Augusto Cury in cartea sa,“Parinti straluciti, profesori fascinanti” »

…………..

«Mintea tinerilor de astazi este diferita de cea a tinerilor din trecut. Fenomenele care se afla in culisele mintii lor si care genereaza ganduri sunt aceleasi, dar actorii de pe scena sunt diferiti. Calitatea si viteza gandirii s-au schimbat

…………

«Sindromul SGA

Televiziunea prezinta mai mult de saizeci de personaje pe ora, cu cele mai diferite caracteristici ale personalitatii. Politisti ireverentiosi, banditi lipsiti de teama, oameni care se distreaza. Aceste imagini se inregistreaza in memorie si intra in competitie cu imaginea parintilor si profesorilor.

Rezultatele inconstiente ale acestui fapt sunt grave. Educatorii pierd capacitatea de a influenta lumea psihica a tinerilor. Gesturile si cuvintele lor nu au impact emotional si, in consecinta, nu sunt arhivate in mod privilegiat, astfel incat sa produca mii de alte emotii si ganduri care sa stimuleze dezvoltarea inteligentei. Frecvent, educatorii trebuie sa tipe pentru a obtine un minimum de atentie.

Cea mai mare consecinta a excesului de stimuli de la televizor este contributia la aparitia sindromului gandirii accelerate, SGA. N-ar fi trebuit sa umblam niciodata in cutia neagra a inteligentei, care inseamna constructia de ganduri, dar, din nefericire, am facut-o. Viteza gandurilor nu poate fi crescuta in mod permanent. Daca am face-o, s-ar produce o diminuare a concentrarii si o crestere a anxietatii. Este exact ceea ce se intampla cu tinerii.

Anxietatea din sindromul SGA genereaza nevoia de noi stimuli, intr-o tentativa de a o calma. Desi mai putin intens, principiul este acelasi cu cel din cazul dependentei psihologice de droguri. Dependentii de droguri folosesc mereu alte doze incercand sa diminueze anxietatea generata de dependenta. Cu cat doza e mai mare, cu atat devin mai dependenti.

Cei cu SGA capata dependenta de noi stimuli. Se agita pe scaun, au conversatii paralele, nu se concentreaza, isi deranjeaza colegii. Aceste comportamente sunt tentative de a diminua anxietatea generata de SGA.

Educatia merge spre faliment, violenta si instrainarea sociala cresc, pentru ca, fara sa ne dam seama, comitem o crima contra mintii copiilor si adolescentilor. Am convingerea fundamentata pe studii stiintifice, ca viteza gandirii tinerilor de acum un secol era mult mai mica decat cea actuala, si, de aceea modelul educational al trecutului, desi nu ideal, functiona.

Avem nevoie de un nou model educational

In conferintele mele, ii intreb frecvent pe profesorii cu mai mult de zece ani vechime daca percep faptul ca elevii actuali sunt mai agitati decat cei din trecut – si raspunsul unanim este afirmativ. Avem nevoie de profesori deosebiti, care sa inteleaga amfiteatrul mintii umane. De profesori obisnuiti e plina lumea!

Sa gandesti e excelent, sa gandesti prea mult e foarte rau. Cel care gandeste prea mult ii fura cortexului cerebral energia vitala si simte o oboseala excesiva, chiar fara sa fi facut exercitiu fizic. Acesta este unul dintre simptomele SGA.

Celelalte simptome sunt: somn insuficient, iritabilitate, suferinta prin anticipare, uitare, deficit de concentrare, aversiune fata de rutina si, uneori, simptome psiho-somatice, cum ar fi dureri de cap, dureri musculare, tahicardie, gastrita.

De ce unul dintre simptome este uitarea? Deoarece creierul este mai intelept decat noi si blocheaza memoria, ca sa gandim mai putin si sa cheltuim mai putina energie.

Multi specialisti nu-si dau seama ca SGA este principala cauza a crizei din educatia mondiala.

Este ceva colectiv, atinge mare parte din populatia adulta si tanara. Adultii mai responsabili prezinta un SGA mai puternic si, de aceea, sunt mai „stresati”. De ce? Pentru ca au o activitate intelectuala mai intensa, gandesc mai mult, isi fac mai multe griji.

SGA al elevilor face ca teoriile educationale si psihologice ale trecutului aproape sa nu mai functioneze – pentru ca, in timp ce profesorii vorbesc, elevii sunt agitati, nelinistiti, nu se concentreaza si, pe deasupra, sunt furati de ganduri. Profesorii sunt prezenti in sala de clasa si elevii sunt in alte lumi.

 Cauzele SGA

Sindromul SGA genereaza o hiperactivitate de origine non-genetica. Inca de la inceputurile omenirii, a existat intotdeauna hiperactivitatea genetica, caracterizata printr-o anxietate psiho-motorie, neliniste si agitatie a gandirii pe fond metabolic. De aceea, unii oameni au fost intotdeauna mai nelinistiti decat altii, mai incapatanati si cu o hiperactivitate a gandirii.

Dar astazi exista o hiperactivitate functionala non-genetica – SGA.

Care sunt cauzele SGA?

Prima, asa cum am spus, este excesul de stimuli vizuali si sonori produsi de televizor, care ataca teritoriul emotiei.

A se nota ca nu vorbesc de calitatea continutului programelor de televiziune, ci de excesul de stimuli – fie buni, fie rai.

A doua este excesul de informatie. In al treilea rand, paranoia politicii de consum si a excesului de culori, care ingreuneaza interiorizarea.

Toate aceste cauze stimuleaza constructia gandurilor si genereaza o psihoadaptare la stimulii rutinei zilnice, adica, o pierdere a bucuriei izvorate din lucrurile mici de fiecare zi. Cei cu SGA sunt mereu nelinistiti, incercand sa obtina vreun stimul care sa-i calmeze De exemplu, un joc pe calculator, cat mai animat si mai colorat ori navigarea pe internet, de exemplu, prin Facebook, inclusiv pe telefoanele mobile mai moderne, POATE CHIAR si in timpul orelor.

«In ce priveste excesul de informatie, este fundamental sa se stie ca un copil de sapte ani din zilele noastre are mai multe informatii in memorie decat o persoana de saptezeci de ani, de acum un secol sau doua.

Aceasta avalansa de informatie excita intr-un mod neadecvat cele patru mari fenomene care citesc memoria si construiesc lanturi de ganduri.

O persoana cu SGA nu reuseste sa-si administreze gandurile in totalitate si sa-si linisteasca mintea.

Amenintarea cea mai mare pentru calitatea vietii omului modern nu este munca sa, nici competitia, nici munca peste program sau presiunile sociale, ci excesul de gandire.

SGA compromite sanatatea psihica sub trei forme: amintirea excesiva a ceea ce a fost in trecut – ceea ce dezvolta sentimente de vinovatie; preocupari si griji legate de probleme existentiale si suferinta prin anticipatie.

Nu este suficient sa fii elocvent. Ca sa fii un profesor fascinant, trebuie sa cunosti sufletul uman pentru a descoperi instrumente pedagogice capabile sa transforme sala de clasa intr-o oaza, si nu intr-o sursa de stres.

Este o chestiune de supravietuire, caci, in caz contrar, elevii si profesorii nu vor avea o viata asa cum trebuie. Si asta se intampla deja.»

http://www.financiarul.ro/2011/11/30/de-ce-copiii-din-zilele-noastre-sunt-mai-agitati-decat-cei-din-trecut/  12 dec. 2013