ADEVARUL

Fitness pentru creier

Memoria, atenția și capacitatea de relaxare pot fi antrenate la fel de ușor ca mușchii. Tehnica este însă controversată și încă în cercetare.Creierul poate lua lecții de concentare, atenție sau relaxare pentru a învăța să se autoregleze și să funcționeze mai eficient.

Roxana Vasiliu, un neurolog de 48 de ani care și-a deschis la București un cabinet de neuroterapie, m-a invitat să iau loc în fața unui monitor și să-mi pun degetul pe un aparat care monitorizează pulsul, conectat la un program de calculator.

Pe ecran a apărut o imagine gri, cu o grădină care avea în mijloc un râu secat. După ce am început să respir regulat, să mă relaxez și să mă gândesc la ceva care să-mi creeze o stare de bine, pe ecran a început să crească iarbă, iar albia râului s-a umplut cu apă.

Specialistul mi-a explicat că, dacă mă antrenez, pot ajunge să completez planșa, cu flori, animale și chiar un curcubeu. Scopul final este să reușesc să retrăiesc emoțiile pozitive pentru a mă relaxa, fără ajutorul programului sau al specialistului, atunci când am nevoie, în caz de stres sau anxietate.

Senzori pentru inimă și creier

Procedeul se numește BioFeedback și se bazează pe monitorizarea unor parametri fiziologici, ritm cardiac, temperaturatură, respirație, care au legătură directă cu emoțiile pe care le trăim.

Dacă folosește date din electroencefalogramă (harta activității electrice a creierului – n.r.), procedeul se numește NeuroFeedback, explică profesorul Liviu Dragomirescu, cel care a introdus aceste tehnici în România, prin cursurile pe care le-a susținut, în 2003, la Universitatea Politehnică. În prezent, Dragomirescu susține un curs de NeuroFeedback la Masterul de Neurobiologie de la Facultatea de Biologie (Universitatea București).


În NeuroFeedback sunt folosite tot aparate cu senzori conectate la programe de computer, care derulează imagini, filme sau muzică. Specialistul setează pragurile în care trebuie să se înscrie undele cerebrale, iar „creierul dictează ce se întâmplă pe ecran“. „Dacă starea corespunde cu cea setată, jocul funcționează“, explică Roxana Vasiliu. „E o modalitate de a face creierul să găsească singur rezolvarea problemei pe care i-o dai“.

Antrenorul se rezumă la indicații minimale. „Fie îi spun că trebuie să se concentreze, fie să se relaxeze, să stea comod. Dar fiecare are modalitatea lui de a găsi soluția“, adaugă Vasiliu, care lucrează din 2005 cu aceste tehnici și a făcut cursuri de specializare în SUA, Cehia, Elveția, Germania și Olanda.

Antrenamente care vindecă

Vasiliu spune că a lucrat până acum doar la „cazuri grele“, oameni cu afecțiuni, nu cu persoane sănătoase, dornice să-și îmbunătățească performanța creierului. Dar a ajutat un student să ia un examen, cu antrenamente pentru atenție.

„L-am lăsat să vadă un film întreg – a văzut un film de o oră în două ore - dar a doua zi a fost foarte mulțumit. A luat 10 foarte ușor pentru că s-a putut concentra“ , explică Vasiliu. Liviu Dragomirescu, de formație matematician, specializat în SUA în „antrenarea undelor cerebrale“, spune că a rezolvat 11 cazuri cu aceste tehnici: de anxietate cu atacuri de panică, dureri cronice, dependență de fumat sau insomnie cronică.

„Brain fitness este un concept care te face să te simți și să funcționezi bine, dacă ai toți parametrii în limite normale“, explică Roxana Vasiliu. Este util celor depresivi, anxioși, care au probleme de atenție, de concentrare sau care nu se pot relaxa, dar îi poate ajuta și pe cei care au tulburări mai grave, cum ar fi cele de memorie sau chiar boala Parkinson.

Conceptul, controversat dar din ce în ce mai popular în SUA și în vestul Europei, este aproape inexistent în România, spun și Vasiliu și Dragomirescu. Nu există specialiști, pentru că nu se pot forma decât afară, iar cursurile, programele și cărțile sunt foarte scumpe. Dar este și o problemă de mentalitate, pentru că românii sunt obișnuiți cu „pomenile“, nu să se ajute singuri, explică Dragomirescu. 

Prima clinică de fitness emoțional

„Fitness-ul emoțional înseamnă, la nivel de concept, să lucrezi cu tine, să te dezvolți“, explică Bogdanka Militescu, care a înființat, în 2007, prima clinică din România specializată pe fitness emoțional, Heartmony.

Scopul antrenamentului este să schimbe răspunsul emoțional generat de anumite situații, „de anxietate, de stres, suprasolicitare, vorbit în public“, din negative în pozitive. „Prin acest fitness emoțional tu creezi un nou pattern“, adică înveți să ai, automat, o reacție emoțională pozitivă. „Exact cum înveți să dansezi sau să mergi pe bicicletă.

Asta presupune o muncă susținută și de lungă durată“, explică specialistul. Sunt exerciții prin care înveți să respiri pentru a te relaxa și să-ți retrăiești emoțiile pozitive -sentimentele dintr-o situație de apreciere, dragoste sau compasiune - atunci când ești stresat sau anxios.

Astfel, se creează la nivelul creierului un „mușchi mental“. Studiile au demonstrat că e nevoie de sedințe o dată la două săptămâni timp de circa patru luni și antrenament individual zilnic pentru a crea un nou reflex
condiționat.

Vesticii sunt sceptici

Americanii și vest-europenii se întrec în programe și jocuri pe computer pentru antrenarea creierului. Unele te pun să memorezi poziția și ordinea unor elemente, altele să faci exerciții de aritmetică sau să formezi cuvinte.

Un expert de la SharpBrains Inc., o companie de cercetare care sondează această piață, spune că americanii au cheltuit peste 80 de milioane de dolari în 2008 pentru a-și ține în formă creierul.

Eficacitatea acestor jocuri este contestată de alți specialiști, care spun că nu există dovezi clare că cei care joacă Sudoku sau practică un sport ca tenisul, care se bazează pe coordonarea între mână și ochi, nu obțin rezultate similare, dacă nu chiar mai benefice creierului.

Tehnici costisitoare, în curs de cercetare

„Cel care se tratează este chiar subiectul. Neuroterapeutul este un simplu expert care-i pune la dispoziție un material”. Așa sintetizează Liviu Dragomirescu principiile antrenamentului pentru creier pe care l-a practicat și el.

Specialistul este însă sceptic să-l aplice și în afara cercului de prieteni, pentru că este o tehnică încă în curs de cercetare, dar și din cauza mentalității românilor. Se teme de o reacție de respingere, pentru că românul e învățat să fie vindecat de alții, nu să se vindece singur, dar și „pseudoterapeuți apăruți peste noapte, care pot produce rezultate contrare”.

Dragomirescu este însă optimist în ceea ce-i privește pe masteranzii care-i urmează cursul și speră ca aceștia să își dorească să se specializeze, ca și el, în SUA sau în Europa.

Tehnică scumpă

Dar costurile sunt mari. Antrenorul trebui să urmeze cursuri, să cumpere aparate costisitoare, să facă programe personalizate pentru fiecare subiect și să fie în contact cu societățile profesionale cu experiență, cum este International Society for Neurofeedback & Research, o organizație non-profit din care face parte și Liviu Dragomirescu.

Antrenamentul de acest tip este scump și pentru potențialul beneficiar, care are nevoie de peste 20 de ședințe pentru a reuși să se autoregleze.

Programele antistres, respinse

Clinica de fitness emoțional Heartmony are programe care au fost construite în jurul ideii de stres. „Stresul generează aproximativ 80 la sută din cazurile de prezentare la medic“, explică medicul Bogdanka Militescu.

Până în prezent însă, clinica a avut doar aproximativ 150 de clienți, sub așteptările medicului Militescu, cea care a înființat-o. Specialistul spune că de vină sunt, în primul rând, mentalitățile românilor.

A surprins-o neplăcut reacția unor manageri cărora le-a vorbit despre programul clinicii și care i-au spus că preferă ca angajații lor să nu conștientiezeze că sunt stresați