Noutati de Biofeedback

 

STUDIU PILOT ASUPRA PROTOCOLULUI COMBINAT DE BIO-NEUROFEEDBACK “DRAGOMIRESCU” DESTINAT IMBUNATATIRII ATENTIEI, AUTOCONTROLUI SI A STARII GENERALE:

1.       Prezentare sintetica protocol

2.       Studii de caz

2a. Cazul AC http://www.liviu-dragomirescu.ro/nf/AC.pdf

2b. Cazul IB http://www.liviu-dragomirescu.ro/nf/IB.pdf

3. Rezultate provizorii (efective insuficiente inca) lot antrenat vs. lot neantrenat


 

 

Noutati despre Neurofeedback

 

Lipsa legãturilor între regiunile creierului în ADHD

          (24 martie 2010)

Prima dovadã directã a modificãrii neuroplastice ca urmare a antrenamentului undelor cerebrale

(12 martie 2010)

Traducerea:

Psiholog Diana Vlad, masterand (2009-2011) Inginerie Medicala si Clinica, Universitatea Politehnica, Bucuresti

 

 

Lipsa legãturilor între regiunile creierului în ADHD

Daily Democrat,  24 martie 2010

http://www.dailydemocrat.com/ci_14748288?source=rss

Două zone cerebrale nu reușesc să se conecteze în cazul copiilor cu tulburãrii cu deficit de atenție și hiperactivitate când aceștia încearcã rezolvarea unei test de atenție, conform rezultatelor cercetãtorilor de la Centrul UC Davis pentru Minte și Creier și de la M.I.N.D. Institute.

"Este pentru prima dată când avem dovezi directe că acestã conexiune lipsește în cazul ADHD”, a declarat Ali Mazaheri, cercetător postdoctoral la Centrul Mind and Brain.

Mazaheri și colegii săi au făcut descoperirea prin analiza activitãții cerebrale la
copiii cu ADHD. Lucrarea apare în numãrul curent al revistei online Biological Psychiatry.

Cercetãtorii au masurat ritmurile electrice din creierele voluntarilor, în special
ritmul alfa. Atunci când o parte a creierului emite unde alfa, arată că acesta este
decuplată de restul creierului și cã nu primește sau nu prelucreazã informațiile în mod optim, a spus Mazaheri.

În cadrul experimentelor, copiilor diagnosticați cu ADHD și copiilor normali li s-a dat un test simplu de atenție în timp ce le erau mãsurate și undele creierului.

Testul a constat în prezentarea unei imagini fie roșie, fie albastrã, sau ascularea unui sunet înalt ori jos, la care trebuia sã reacționeze apãsând un buton. Imediat înainte de testare, copiilor li s-a arãtat fie litera "V" pentru a le atrage atenția că testul va implica o imagine (V de la vizual), fie un "V" întors reprezentând litera "A" pentru a le atrage atenția că vor auzi un sunet (A de la auditiv).

Experimentele au fost efectuate de cercetători în laboratoarele lui Ron Mangun,
profesor de psihologie și neurologie si de Blythe Corbett, profesor clinician de psihiatrie și științe comportamentale.

Conform actualelor modelele privind modul în care creierul repartizeazã atenția, semnale de la cortexul frontal - cum ar fi indiciile "V" și "A" - ar trebui să activeze alte părți ale creierului, cum ar fi zona de prelucrare vizualã din partea dorsalã a capului si să pregătească acordarea atenției unui anumit lucru. Asta ar trebui să se reflecte într-o scădere a activitatãții undelor alfa în zona vizuală, a spus Mazaheri.

Asta este ceea ce cercetãtorii au descoperit în  undele cerebrale ale copiilor fãrã ADHD. Dar la copiii cu tulburări nu s-a remarcat nici mãcar o micã scãdere a acestei activitãți, indicând o deconectare între centrul de la nivelul creierului ce repartizeazã atenția și regiunile de procesare vizuală, a declarat Mazaheri.

"Creierele copiilor cu ADHD aparent se pregătesc pentru a percepe stimulii urmãtori în mod diferit fațã de copii dezvoltați în mod tipic", a spus el.

Inapoi la cuprins

 

 

 

Prima dovadã directã a modificãrii neuroplastice ca urmare a antrenamentului undelor cerebrale

ScienceDaily, 12 martie 2010

http://www.sciencedaily.com/releases/2010/03/100310114936.htm

O colaborare cu caracter de pionierat între douã laboratoare ale University of London a furnizat prima dovadã a modificãrilor neuroplastice ce se petrec imediat dupã un antrenament al undelor cerebrale produse în mod natural. Cercetãtorii de la Goldsmiths și de la Institute of Neurology au demonstrat cã jumãtate de orã de control voluntar al ritmurilor creierului este suficientã pentru a induce o modificare de duratã la nivelul excitabilitãții corticale și a activitãții intracorticale.

În mod remarcabil, aceste efecte ulterioare sunt comparabile din punct de vedere al magnitudinii cu cele observate în urma intervențiilor prin stimulãri artificiale ale creierului implicând impulsuri magnetice sau electrice. Constatarea ineditã ar putea avea implicații importante pentru viitoarele terapii non-farmaceutice ale creierului și solicitã o serioasã reexaminare și un sprijin mai puternic pentru cercetãrile cu privire la tehnica neurofeedback-ului, tehnicã ce ar putea fi un instrument de viitor pentru modularea plasticitãții cerebrale într-un mod sigur, nedureros și natural.

Controlul intern al propriei activitãți cerebrale ar putea fi învãțat cu ajutorul unei interfețe creier-computer, care acționeazã cu scopul de a afișa instantaneu starea de activare a creierului pe ecranul unui computer prin ceea ce noi numim o „buclã neurofeedback”. În timpul antrenamentului neurofeedback al undelor cerebrale, o expunere vizualã pe ecranul computerului se comportã ca o „oglind㔠virtualã pentru oscilațiile electrice produse de neuroni în cortexul cerebral, care sunt înregistrate de cãtre senzorii de suprafațã de pe scalp.

Autorul principal Tomas Ros, și co-autorii Diane Ruge și Moniek Munneke, sub supravegherea profesorilor John Gruzelier și John Rothwell, a utilizat stimularea magneticã transcranianã (TMS) noninvazivã pentru a investiga dacã are loc o schimbare realã în activitatea corticalã la scurt timp dupã o sesiune unicã de autoreglare a undelor cerebrale. Aceasta a fost realizatã prin aplicarea unui scurt impuls magnetic în exterior, pe scalp, pentru a stimula cortexul motor, producând o zvâcnire muscularã care a rãmas proporționalã cu nivelul sensibilitãții (sau „excitabilitãții”) cortexului.

Ros și colegii au observat cã rãspunsul cortical apãrut dupã activarea prin neurofeedback (ceea ce a implicat suprimarea undelor cerebrale alfa) a fost sporit în mod semnificativ și acompaniat de o dezinhibare a funcției sinaptice intracorticale de pânã la 150%. Un astfel de efect ulterior persistã pentru minim 20 de minute dupã încheierea antrenamentului, aceastã duratã fiind un indicator temporal al modificãrii neuroplastice.

Articolul referit: 

                Tomas Ros, Moniek AM Munneke, Diane Ruge, John H Gruzelier and John C.

                Rothwell – „ Endogenous control of waking brain rhythms induces neuroplasticity

                in humans” – European Journal of Neuroscience, 2010; 31(4): 770 DOI.

            http://www3.interscience.wiley.com/journal/123280227/abstract?CRETRY=1&SRETRY=0

Inapoi la cuprins